Ctitoria uneia dintre cele mai instarite familii boieresti ale Moldovei de la inceputul veacului al XVII-lea, locas in care si-au petrecut o parte a vietii lor cativa dintre reprezentantii de seama ai bisericii moldovenesti,ca Mitropolitii Varlaam, Sava si Ghedeon, Manastirea Secu a devenit cu timpul posesoarea unui tezaur de obiecte de cult - vesminte, manuscrise, tiparituri, obiecte de metal – pe cat de numeroase, pe atat de valoroase din punct de vedere istoric si artistic. Nicolae Iorga aprecia ca ele constituie „marea minune a Secului”.
Ctitoria uneia dintre cele mai instarite familii boieresti ale Moldovei de la inceputul veacului al XVII-lea, locas in care si-au petrecut o parte a vietii lor cativa dintre reprezentantii de seama ai bisericii moldovenesti,ca Mitropolitii Varlaam, Sava si Ghedeon, Manastirea Secu a devenit cu timpul posesoarea unui tezaur de obiecte de cult - vesminte, manuscrise, tiparituri, obiecte de metal – pe cat de numeroase, pe atat de valoroase din punct de vedere istoric si artistic. Nicolae Iorga aprecia ca ele constituie „marea minune a Secului”.
În Muzeul National de Arta al Romaniei se afla stralucitorul Epitrahil al Mitropolitului Varlaam, confectionat in anul 1642 din matase rosie brodata cu fir de aur si avand pe partea din fata reprezentari ale apostolilor, a Maicii Domnului si a Sf. Ioan Botezatorul, Sacosul aceluiasi mitropolit, confectionat in anul 1636 din catifea verde brodata cu fir de aur, argint si matase, un Val liturgic daruit manastirii de catre Mitrofana in anul 1611 si lucrat din matase rosie.
Cele mai multe piese ale vechiului tezaur de la Secu, peste 70, se pastreaza insa in cadrul colectiei de obiecte bisericesti a manastirii in care sunt expuse obiecte de cult, manuscrise, tiparituri (inclusiv Cazania de la 1643 a Mitropolitului Varlaam).
Dintre ele se remarca, prin deosebita sa valoare artistica Aerul daruit manastirii de catre ctitori in anul 1608, pe fondul rosu al catifelei fiind reprezentata in fir de aur Plangerea lui Iisus (Punerea in mormant a Mantuitorului) incadrata de o inscriptie. Întreaga broderie este marginita de o fasie de matase verde cu ciucuri de culoare rosie. Inscriptia in slavona de pe Sf. Aer este urmatoarea: „Acest aer inchipuirea Dumnezeescului trup al Domnului nostru Iisus Hristos, s-au facut de robul lui Dumnezeu Nestor Ureche mare vornic al Ţarii de Jos si Cneghina lui Mitrofana si l-au daruit Dumnezeescului locas din nou ziditei sale manastiri ce se numeste Secul, unde este hramul Taerea cinstitului cap a Sfantului Slavitului Prooroc si Botezatorul Domnului, Ioan, pentru mantuirea sufletelor sale, a parintilor si a fiilor lor, in zilele binecredinciosului si de Hristos iubitorului nostru Simioan Moghila voevod domnitoriu pamantului Moldovei. Anul de la Adam 7116, iara de la Hristos. 1608.”
Aerul a fost instrainat de Mavrocordat Voda, apoi prin Grigorie Alexandru Ghica Voda dat inapoi la Minastire in 1766, Ghenari 18.
Arhiereul Narcis Cretulescu afirma in Revista „Arhiva” din anul 1909, Iasi, pg. 233, ca Sf. Aer a fost cusut de „insusi mana ctitorii Mitrofana, cu margarintare si petre scumpe, cusut in manastire, in pargul dinspre nord, cu ajutorul rudelor sale impreuna cu alte odoara pentru Manastirea lor Secul”. Aceasta afirmatie este insa contrazisa de traducerea facuta celei de a doua inscriptii cusute pe aceasta broderie in partea de jos, ce a fost scrisa in limba greaca si care glasuieste asa: „Acest sfant epitaf s-a facut cu cheltuiala preacinstitului boier dumnealui Nestor Ureche, marele vornic a toata Moldova, si a sotiei lui, Mitrofana, si s-a inchinat la Sfanta manastire ce se zice Secul, cu sirguinta si ingrijire, prin mainile Filoteii monahiei, la Constantinopol, in anul de la Hristos 1608, indictia intaiu. Costo... romi chirigi Ianachi”.
Nu lipsita de interes este si seria de Evangheliare in manuscris, cel mai vechi manuscris fiind unul scris in limba slavona ce dateaza din secolul XIV- XV. La loc de cinste este si „Îndreptarea legii” (Pravila lui Matei Basarab) tiparita la Targoviste in anul 1652 din indemnul Mitropolitului Stefan.
Evanghelia tiparita in anul 1821 la Manastirea Neamt, in timpul staretului Ilarie, cuprinde chenare mari de sfinti pe toate fetele filelor, sapate de Monahul Ghervasie de la Neamt, avand legatura de argint cu decoratiuni in filigran, patru icoane pe email reprezentandu-i pe Sf. Apostoli si in mijloc o icoana pe email reprezentand Învierea, toate fiind impodobite cu pietre pretioase.
Cele doua chivote din muzeu sunt donate de Schimonahia Safta Brancoveanu la 1842. Ele sunt confectionate din argint aurit si au cate 5 turnuri, fiind impodobite cu briliante.
Printre alte obiecte prezente in muzeul manastirii mentionam: o cruce imbracata in argint ce dateaza din anul 1592, doua cadelnite si doua catui din argint aurit lucrate in stil gotic si atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, un sfesnic mare de argint cu decoratiuni florale avand inscriptia „Nestor Ureche, 1602”, o frumoasa bedernita, broderie in fir de aur si argint reprezentand Învierea Domnului, care este impodobita de jur imprejur cu un sirag de perle originale si este datata din vremea Mitropolitului Varlaam – 1638, doua dvere brodate in fir de aur si argint, atribuite lui Nestor Ureche, sec. XVII, cu motive florale bizantine, trei cruci sculptate in lemn de maslin de calugarii din manastire ferecate in argint aurit la 1849, doua litiere din argint aurit cu decoratiuni in filigran, o Sfanta Evanghelie tiparita la Moscova in 1763 in limba slavona, ferecata in argint aurit, donata de Ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei, un set de Sfinte Vase din sec. al XVIII-lea din argint aurit, pocrovete (acoperaminte) – broderii in fir de aur si argint si alte obiecte care prezinta un mare interes.